Atracții locale

Fiind o destinaţie personalizată, preferată în timpul iernii. După ce lăsăm în urmă zgomotul oraşului deja se simte în aer mirosul mixt al brădeţelor. Zona dispune de un potenţial turistic bogat si variat, cu obiective naturale, sociale si culturale deosebite. Pe cei care ne vizitează vara îi aşteaptă traseele turistice care incep de lîngă pensiune,iar locaţia poate fi folosită şi drept punct de pornire pentru vizitarea obiectivelor turistice cum ar fi: Salina Praid, staţiunea Sovata sau Lacul- Roşu, M-ţii Hăşmaş, Peştera Şugău , etc

Gheorgheni

Municipiul Gheorgheni este situat în partea de E al depresiunii Giurgeului din Carpaţii Orientali (Grupa Centrală), pe cursul mijlociu al pârâului Belchia căruia îşi datorează existenţa. Apele pârâului creând condiţii prielnice întemeierii acestei aşezări pe malurile sale la o altitudine medie de 810 m.Coordonatele geografice sunt long. E 25° 35' lat.N 46° 43'.

Urmele primelor aşezări umane pe teritoriul municipiului Gheorgheni au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice pe cursul superior al pârâului Belchia la confluenţa cu pârâurile Gheorghe Mic şi Cianod datând din sec.XII. de aici localitatea treptat s-a extins în interiorul depresiunii.

Săpăturile arheologice efectuate la ruinele Cetăţii Both situate în partea de est al municipiului atestă faptul că dealul a avut funcţii de apărare încă din sec. IV – V.
Prima atestare documentară a localităţii Gheorgheni apare în registrul dijmelor papale din anii 1332-37, unde este menţionată cu numele de Georgio.
Detalii aici.

1. Lacul Roşu

Lacul Roşu (local cunoscut şi sub numele de lacul Ghilcoş) este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hăşmaşul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanţa de 26 km de Gheorgheni, în judeţul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² şi volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Formare:
Cu toate că Lacul Roşu este o formaţie tânără, condiţiile şi timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ţinutul Secuiesc, Lacul Roşu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat şi de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie şi ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente şi ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, "Istoria Borsecului". Esenţial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoş.

Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată şi arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.

Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de convalescenţă, extenuare fizică şi psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitoreşti oferă condiţii excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală. Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnear-recreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.

2. Peştera Şugău

Este situată în munţii Giurgeului la poalele de SE al masivului Şipoş-Piatra Ascuţită (1568 m), fiind dezvoltată într-o lentilă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice, cu un strat de lungime de 10 km, lăţime 2 km şi înălţime, care pe alocuri depăşeşte 200m. Coordonatele geografice 46°40' lat.N şi 25°30' long.E. Lungimea vizitabilă este de 1021m, diferenţa de nivel de 67 m,. Extensie 142 m. Altitudinea de intrare în Galeria Principală este de 1060 m, ieşirea fiind la 993 m.

Accesul la peşteră se realizează dinspre Gheorgheni de pe DN 12 (Gh-eni – Miercurea Ciuc) km 8 +200 m pe drumul Forestier Heveder (localitate componentă a comunei Voşlobeni) sau din comuna Voşlobeni pe str. Nicodim Rusu apoi pe drumul forestier susmenţionat (6 km de pe DN).

Condiţii de vizitare
Peştera fiind închisă, vizitarea se face cu ghizi în limita traseului turistic lung de 150 m. Tura se face cu lanterne şi lămpi. Microclimatul de peşteră asigură o temperatură constantă de 7-9°C fapt ce impune o îmbrăcăminte pentru drumeţie întru-cât pe parcursul vizitei îmbrăcămintea şi încălţămintea se pot murdări cu noroi.

Programul de vizitare a peşterii – În sezonul estival, în perioada iunie-septembrie: zilnic între orele 10-17 iar în afara sezonului estival între orele 10-18 sâmbăta-duminica. În afara programului vizitarea peşterii este posibilă numai pe baza anunţului prealabil. În cazul grupurilor de turişti sau de elevi mai mari este recomandat anunţarea prealabilă şi în sezonul estival.

Înapoi Sus

Motto-ul: Unde trupul şi sufletul se reîncarcă.

Site realizat şi administrat de

Prima pagină • Despre noi • Tipuri de case • Galerie foto • Programe • Atracții locale • Preţuri • Parteneri • Contact

Actualizat: 6 februarie 2023

v1.1